Încadrată în procesele de racordare la formarea profesională în ţările europene, evaluarea în învăţământul superior din Moldova reclamă astăzi modificări în trei direcţii principale:

1. Crearea şi experimentarea unui sistem de evaluare curentă a muncii studentului prin raportarea lui la ECTS, prin atribuirea unui punctaj motivat pentru orice tip de activitate educaţională;
2. Modernizarea tehnologiei de evaluare sumativă şi de certificare, prin testări externe sau interne, administrate de conducerea Universităţii; implementarea unor tehnologii avansate de evaluare, cu aplicarea tehnicii de calcul;
3. Elaborarea unor standarde de evaluare şi a instrumentarului adecvat pentru aprecierea cunoştintelor/abilităţilor/competentelor la fiecare disciplină.

Aceste obiective au constituit esenţa proiectului "Transferring the EU assessment to Moldova's universities" (TAEM) (Transferul experienţ'ei Uniunii Europene de evaluare a cunoştinţelor studenţilor în universităţile din Moldova) TEMPUS SM_SCM-T009b04-2004, cu perioada de desfăşurare aprilie 2005 - octombrie 2006.

Parteneri şi experţi, în acest proiect, au fost:

• KTH, Tekniska Hogskolan (Suedia), prof. Goran Karlsson;
• Leeds Metropolitan University (Marea Britanie), professor Jan Betts;
• New University of Lisbon (Portugalia), prof. Jose Alcino Rodrigues Calvalho.

Membrii consortiului:

• Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
• Universitatea de Stat A. Russo din Bălţi
• Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în Chişinău)
• Institutul de Stat de Instruire Continuă
• Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

Realizări din cadrul proiectului:

• Analiza experienţei Uniunii Europene în evaluarea studenţilor

A fost studiată experienţa universităţilor partenere şi a altor instituţii din Suedia, Portugalia, Marea Britanie, a fost studiată literatura de specialitate şi materialele de pe site-urile de referinţă, iar generalizarea experienţei s-a facut în cadrul seminarelor de la UPSC şi de la universităţile partenere.

Cadrele didactice au beneficiat de materiale suport, selectate şi traduse din limba engleză, ele alcătuind o broşură aparte.

În octombrie 2006, la UPSC, a avut loc seminarul internaţional Evaluarea studenţilor în contextul Procesului de la Bologna, la care au participat experţii prof. Goran Karlsson, KTH, Tekniska Hogskolan (Suedia), professor Jan Betts, Leeds Metropolitan University (Marea Britanie), prof. Jose Alcino Rodrigues Calvalho, New University of Lisbon (Portugalia). Experţii au prezentat unele aspecte ale evaluării studenţilor şi au răspuns la întrebările cadrelor didactice din universităţile din cosorţiu şi din alte instituţii din Republică.

• Instruirea cadrelor didactice în vederea implementării unor tehnologii moderne de evaluare

S-a efectuat pregătirea cadrelor universitare (circa 50 de persoane) în domeniul aplicării unor tehnici moderne de evaluare şi de elaborare a strategiilor de evaluare pentru fiecare disciplină. Strategia de evaluare a fost inclusă în programele analitice ale cursurilor.

Subiectele abordate au fost centrate pe Evaluarea în Sistemul de Învăţământ Superior, în detalii: Formele de evaluare pentru îinvăţământul superior, obiective de evaluare la o disciplină, tipologia itemilor, formularea şi evaluarea itemilor, elaborarea matricei de specificaţii, interviul ca tehnică de evaluare, aplicarea tehnicilor de discuţie, evaluarea discuţtiilor, autoevaluarea, jurnalul reflexiv, portofoliul, evaluarea lucrărilor scrise, evaluarea prezentărilor, evaluarea tezelor.

De asemenea, au fost organizate, în colaborare cu CEPD, traininguri de utilizare a calculatorului în procesul de evaluare.

Schimbările inerente acestor acţiuni nu au întârziat. Profesorii şi catedrele au optat pentru evaluarea propriului progres; aplicarea evaluărilor reciproce; evaluarea portofoliului; evaluarea în baza proiectului.

• Modernizarea şi implementarea metodelor de evaluare

A fost elaborat, experimentat şi pus în aplicare Regulamentul de evaluare a cunoştinţelor, abilităţilor şi a capacităţii de integrare a studenţilor. S-a introdus un nou tip de borderou, îin care sânt reflectate rezultatele evaluării curente. Ca metode de evaluare, au fost analizate în mod deosebit portofoliul, testul, proiectul, studiul de caz la diferite discipline în învăţământul superior.

Conţinutul portofoliului (varianta):

• Lucrările elaborate de student (individual sau în grup);
• Fişe individuale de studiu;
• Fişe de lectură;
• Teme de acasă, traduceri etc.
• Proiecte şi experimentări/fişe de observare;
• Teste şi lucrări de control etc.

Strategia de lucru la proiect:

• Identificarea unei probleme, teme, subiect;
• Culegerea, organizarea, prelucrarea şi organizarea informaţiilor legate de problema sau tema aleasă;

Studiul de caz:

• Elaborarea unui set de soluţii ale problemei,
• Evaluarea solutiilor si luarea deciziilor.

Echipa de proiect a elaborat şi a editat două lucrări metodice în problema evaluării.

• Elaborarea, în cooperare cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului, a recomandărilor asupra metodologiei de evaluare în învăţământul superior din Republica Moldova.
• Urgent, este necesară o serie de activităţi instructive (traininguri şi seminare) pentru factorii de decizie şi toate cadrele didactice de la universităţi, în vederea elucidării unor probleme teoretice de evaluare a competenţelor, nu doar a cunostinţelor (în continuare - evaluare), şi cu scopul de a implementa strategii noi de evaluare, de a utiliza eficient tehnica de calcul în procesul de educaţional. Practica demonstrează că orice inovaţie metodică în procesul de predare - învăţare - evaluare face corpul didactic mai receptiv şi mai deschis pentru alte inovaţii, ameliorează comunicarea student - profesor şi profesor - student, ceea ce se regăseşte în rezultatele academice ale studenţilor şi în atitudinea lor faţă de formare.
• Este de maximă importanţă elaborarea Regulamentelor instituţionale interne privind evaluarea competenţelor studenţilor, prin care s-ar opera modificări esenţiale în vederea evaluării competenţelor (nu doar a cunoştinţelor) şi implementarea unor strategii actuale de evaluare, coerente cu integrarea în spaţiul academic european.
• Este important ca facultăţile şi catedrele de profil să stabilească, pentru fiecare specialitate şi disciplină, un sistem de probe de evaluare, construind o strategie de evaluare, care se va incheia logic prin probele examenelor de licenţă şi evaluarea tezei de licenţă. De asemenea, este necesară realizarea periodică a verificării administrative a procesului de evaluare, pentru a asigura acurateţea procedurilor şi diversificarea formelor şi metodelor de evaluare utilizate.
• Este corect ca strategia de evaluare la disciplină, precum şi criteriile de apreciere a produselor finite (referate, portofolii, prezentări, eseuri, teze), să fie transparentă, inclusă în programele analitice şi în programele de lucru, iar informarea scrisă şi orală a studenţilor privind aceste strategii şi criterii să se facă la începutul cursului, fiind o responsabilitate a cadrului didactic/a catedrelor.
• Sistemul numit tradiţional evaluarea cunostinţelor trebuie extins, la momentul actual de formare a specialistului, asupra competentelor stipulate de standardele de formare profesionala; deci evaluarea competentelor studentilor impune urmatoarea paradigma: standarde de formare profesionala (acceptate la nivel de stat) - standarde de evaluare - obiective de evaluare - probe. Evaluarea trebuie sa devina o confirmare a atingerii finalitatilor de studiu si a competentelor prescrise de standardele de formare profesionala.
• Este oportun ca sistemul probelor de evaluare curenta si sumativa sa fie in vizorul decanatelor sau al comisiilor metodice, diversificat, apropiat de expectantele pietei muncii, ajustat la specificul programului de formare si echilibrat, din punctul de vedere al solicitarii studentului si al timpului de realizare a evaluarii. De aceea, cadrul didactic (titular al cursului), care are o autonomie in demersul educational, trebuie sa-si coordoneze actiunile cu cele ale colegilor si sa se inscrie in politica generala a departamentului.
• Diversificarea tehnicilor, a metodelor si a strategiilor de evaluare, introducerea in uz a testelor, eseurilor, a studiilor de caz, a portofoliilor etc. ca forme de evaluare reclama cel putin un an de experimentare la nivel de institutii, cu dezbateri si seminare ulterioare, pentru operarea unor modificari intemeiate si confirmate pe viitor.
• Compatibilizarea sistemelor educationale in spatiul academic european impune si coordonarea standardelor de formare profesionala la nivelul statului, a programelor de formare, ceea ce va permite o reala mobilitate a studentilor si a cadrelor universitare si, implicit, va asigura atingerea obiectivelor Procesului Bologna.
• Este bine-venita introducerea in invatamintul superior din Moldova, paralel cu sistemul national de calificative, a sistemului european de calificative literale (A, B, C, D, E) si a scalelor de ratting (1/25, 3/17 sau 28/28), care sint necesare atit pentru completarea suplimentelor la diploma, cit si pentru asigurarea mobilitatii studentilor.
• Se considera necesar a implementa, la scara universitara, evaluari externe, cel putin la disciplinele predate unor serii mari sau la discipline predate de profesori diferiti, sau evaluari realizate de doi profesori, ceea ce ar spori gradul de obiectivitate, transparenta in examen si ar stimula studentii (ar ridica gradul de responsabilitate a studentului).
• Este stringenta necesitatea de a utiliza in demersul educational si in procesul de evaluare sistemele informationale, tehnica de calcul si programele speciale pentru instruire si evaluare (MOODLE, de exemplu). In acelasi context, se impune elaborarea unor probe pentru instruirea la distanta. Se considera necesar a implementa si a utiliza biblioteci digitale in sistemul educational universitar, folosind sistemul de programare Dspace.
• Este indicata, in contextul crearii unor trasee proprii de formare profesionala, introducerea si practica extinsa a evaluarii reciproce si a autoevaluarii. Constatarea propriului progres (prin autoevaluari si completarea jurnalelor reflexive), implicarea activa in evaluarea colegilor, intelegerea mecanismelor de evaluare va avea impact asupra formarii profesionistului, ceea ce ii va permite pe viitor sa-si schiteze obiective de crestere profesionala si sa elaboreze un program de invatare continua.
• Este o cerinta stringenta a actualitatii evaluarea prin rezolvarea problemelor autentice, legate de profesia ulterioara, ceea ce se poate realiza in alte conditii decit cele obisnuite pentru examen. Pentru aceasta, este bine-venita elaborarea unor seturi de probleme la disciplinele care se preteaza aplicarii studiilor de caz in evaluare si a modalitatilor de apreciere a rezolvarii lor.
• Se promoveaza examinarea cu accesul la diferite surse de informare (open book/al libro aperto), care diminueaza riscul copierii si verifica, implicit, competenta studentului de a lua decizii justificate, in cazul cind sarcinile formulate sint edificate pe necesitatea de a lua o decizie, nu pe reproducerea unor cunostinte. Pentru a micsora riscul copierii, probele de evaluare propuse studentilor trebuie sa fie creative (in limita posibilitatilor).